Se știe că atunci când vrei să afli starea civilă a unei persoane privești spre inelarul de la mâna stângă, iar dacă acolo se află acel cerc numit verighetă el sau ea este legată prin căsătorie de o altă persoană.
Verighetele sunt defapt niște cercuri care nu au început nici sfârșit și care simbolizează iubirea dintre două persoane.
Deși astăzi verighetele sunt confecționate din aur, în trecut ele erau fabricate din diverse metale și chiar plante. De exemplu în Egiptul Antic verighetele erau realizate din ierburi uscate. S-a trecut apoi la realizarea lor din metale datorită faptului că acestea sunt cu mult mai durabile și rezistente. Cu timpul, metalele neprețiose au fost înlocuite cu metalele prețioase, iar astăzi unii optează pentru decorarea verighetelor cu pietre prețioase sau își imprimă diverse modele pe ele.
În trecut doar femeile purtau verighete. Prin acceptarea verighetei de la un bărbat, femeia accepta să-i devină soție, iar bărbatul devenea stăpânul ei. Mai târziu au început și bărbații să poarte verighete pentru a-și arăta dragostea pentru partenera lor, iar acest lucru a adus cu sine o noua tradiție care spune că ambele verighete trebuie făcute din același metal în același timp.
Deși în unele țări verighetele se poartă pe mâna dreaptă, în România ele sunt purtate pe mâna stângă pe degetul inelar. Tradiția spune că inelarul este singurul deget prin care trece o venă direct spre inimă.
Soții sunt cei care își aleg verighetele înainte de nuntă, tradiția spune că le pot purta doar după ce preotul le sfințește în cadrul cununiei religioase. Preotul pune verigheta miresei pe degetul mirelui iar pe cea a mirelui pe degetul miresei. Nașul este cel inversează apoi verighetele și le așează pe degetele mirilor.
Deși astăzi cei mai mulți miri aleg să meargă pe tradiție și își aleg verighete rotunde, în viitor probabil că o să vedem și verighete pătrate sau diferite forme, sau de ce nu un tatuaj pe inelar în formă de verighetă.