Traditii de nunta romanesti

In ziua de astazi nunta devine din ce in ce mai moderna, iar multe din traditiile romanesti se pierd, sau se modernizeaza. Cu totii ne dorim sa avem parte de o nunta cat mai deosebita si unica, dar cateodata presupune renuntarea la traditii. In acest articol voi enumera cele mai importante traditii de nunta romanesti care nu ar trebui uitate.

Petitul. Pe vremuri, mirele trebuia sa viziteze parintii miresei si sa le ceara binecuvantarea pentru casatorie. In ziua de astazi nu prea se mai procedeaza asa si petitul devine o mica petrecere in cinstea viitoarei casatorii.

Inelul de logodna. Orice mireasa trebuie sa poarte un inel de logodna. In trecut acest inel avea rolul de a instiinta potentilalii curtezani ca femeia este deja luata. Piatra inelului sugera statutul pe care il avea mirele in societate. Astazi cand mirele daruieste inelul de logodna o face cat mai fastuos pentru a pastra vie amintirea acestei zile pentru un timp cat mai indelungat.

Alegerea nasilor si ploconul. Nasii reprezinta parintii spirituali ai mirilor, iar alegerea lor este foarte importanta in traditiile vechi. Nasul reprezenta figura centrala a nuntii, urmat de mireasa si de abia apoi de mire si nasa. Datoria nasilor era de a acoperi cheltuielile cununiei religioase, de a cumpara lumanarile pentru biserica, voalul si parura miresei. Ploconul reprezinta primul cadou al mirilor catre nasi. Traditia spune ca mirii se duc cu ploconul (o pasare, o sticla de vin sau sampanie, grau, ulei, zahar) la cei pe care ii vor nasi, iar acestia il inspecteaza iar daca sunt multumiti accepta sa le fie parinti spirituali.

Cavalerii si domnisoarele de onoare. Pe vremuri cavalerii si domnisoarele constituiau o diversiune pentru miri in cazul in care parintii nu erau de acord cu casatoria lor. Mirele venea si fura mireasa, iar cavalerii aveau datoria de a il ajuta pe mire atunci cand familia incerca sa isi recupereze mireasa.

Barbieritul mirelui reprezinta procesul de transformare al alcestuia din flacau in barbat. Barbieritul se face de catre cavalerii de onoare, in prezenta lautarilor. Dupa barbierit mirele si familia lui pornesc cu alaiul de nunta spre casa miresei, unde mirele trebuie sa inmaneze buchetele de flori nasei si miresei.

Gatitul si voalul miresei. Initial, traditia purtarii voalului a aparut pe vremea cand se faceau casatoriile aranjate. Mireasa purta voalul pana la sfarsitul cununiei pentru ca mirele sa nu se razgandeasca. Cu timpul semnificatia voalului s-a schimbat, acesta aparand mireasa de rele si totodata conferind o nota de eleganta si mister. De gatitul miresei se ocupa nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare. Acestea ajuta mireasa sa imbrace rochia de mireasa si accesoriile aferente. La final traditia spune ca nasa trebuie sa prinda voalul si parura miresei.

Dupa gatitul miresei, aceasta iese din casa si este intampinata de mire si alaiul de nunta. Mirele ofera nasei si miresei buchetele de flori, iar in semn de multumire mireasa prinde cocarde nasului, nasei si mirelui. Domnisoarele de onoare impart cocardele pentru restul nuntasilor, incepand cu socrii si rudele apropiate. Urmeaza hora miresei, in semn de bucurie pentru miri, ce are loc in fata casei miresei. La sfarsitul horei nasa are datoria de a rupe turta miresei deasupra capului acesteia, iar apoi se imparte tuturor.

La intrarea in biserica mireasa este insotita de nas, urmata de mire si nasa. Femeile vor sta intotdeauna in stanga barbatului. Traditia spune ca mirele trebuia sa aibe mana dreapta libera pentru a putea sa se lupte si sa isi apere mireasa.

Verighetele de nunta. Acestea se foloseau ca simbol al iubirii inca din Egiptul Antic, iar plasarea lor pe inelar este justificata. Egiptenii considerau ca prin degetul inelar trecea o vena care ducea direct la inima. Schimbul de verighete simbolizeaza creearea unei legaturi intre inimile lor. Motivul pentru care verighetele sunt de obicei realizate din aur este pentru ca acesta este un metal pur ce simbolizeaza atat durabilitatea casniciei, cat si puritatea acesteia.

Calcatul pe picior. In timpul cununiei religioase, in momentul dansului lui Isaia in jurul mesei, se spune ca cel care isi calca partenerul primul pe picior va reprezenta figura dominanta a casniciei.

Marturiile. Dateaza de secole intregi. La inceput marturiile reprezentau simple cubulete de zahar, deoarece acesta era o delicatesa, si reprezenta statutul mirilor in societate. Traditia spune ca aceste marturii trebuie sa contina cinci bombonele (de zahar) care simbolizeaza sanatatea, fericirea, fertilitatea, viata lunga si belsugul. Marturiile se pot face cadou invitatiilor atat la sfarsitul cununiei religioase, cat si la local, prin asezarea lor pe masa, in dreptul fiecarui invitat.

Aruncarea cu grau si orez. Se poate face si la cununia civila si la cea religioasa si simbolizeaza belsug si fertilitate. In ziua de astazi orezul si graul se pot inlocui cu: baloane de sapun, clopotei, petale de flori (in special de trandafir), seminte pentru pasari (boabe de mei), artificiile (cu toate ca reprezinta un pericol destul de mare atat pentru invitati cat si pentru rochia de mireasa).

Valsul mirilor. Acest dans reprezinta deschiderea petrecerii de catre miri, pe o melodie sugestiva, cu incarcatura emotionala pentru miri. Traditia valsului mirilor a fost implementata pe vremea balurilor regale, unde gazdele deschideau seara prin dans.

Furtul miresei. Este o traditie romaneasca foarte raspandita, ce poate inveseli o petrecere. Cativa nuntasi, feriti de privirile mirelui si a nasilor fura mireasa, o duc intr-un loc stiut numai de ei, iar apoi se intorc cu un pantof de-al ei pentru a dovedi mirelui. Mireasa este recuperata prin rascumparare.

Tortul de nunta. Taierea tortului este primul lucru pe care il fac mirii impreuna dupa cununie si este primul lucru pe care il impart cu nuntasii. Daca se poate, etajul superior poate fi pastrat pentru a fi consumat la un an de aniversare.

Dupa servirea tortului mireasa se intoarce cu spatele catre domnisoare si arunca buchetul de mireasa. Conform traditiei cea care prinde buchetul va fi prima care sa se casatoreasca. Urmeaza scoaterea voalului de catre nasa. Aceasta traditie semnifica trecerea miresei la statutul de femeie. Dupa ce se scoate voalul nasa ii pune miresei un batic rosu pe cap. Voalul este apoi pus de mireasa domnisoarei care a prins buchetul, sau unei alte fete nemaritate.

Dupa incheierea petrecerii, cand tinerii insuratei ajung la casa lor (sau in camera de hotel), mirele trebuie sa treaca pragul casei cu mireasa in brate.

Ciorba de potroace. Aceasta reprezinta o petrecere realizata a doua zi la miri acasa sau la unii dintre socrii. La aceasta petrecere sunt invitate doar rudele apropiate.

Luna de miere. Terminologia de luna de miere nu avea o semnificatie pozitiva. In vremurile indepartate, cand mirii isi furau iubitele, le tineau departe de lume timp de o luna de zile si incercau sa le ameteasca cu o bautura pe baza de miere pentru a nu incerca sa fuga. In ziua de astazi, luna de miere reprezinta un mic concediu, departe de lume, unde mirii se pot relaxa si trai clipe unice inainte de a se intoarce la viata cotidiana.

Chiar daca va doriti o nunta moderna, nu renuntati cu totul la traditii pentru ca in final, traditiile dau valoare si fac diferenta dintre o nunta si o petrecere oarecare.