La aromâni, la fel ca toate popoarele, cele mai importante tradiţii sunt cele legate de evenimentele principale din viaţa omului, şi anume botezul, nunta şi înmormântarea. Nunta la aromâni se petrece cu mare fast, marcând trecerea la viaţa în doi şi momentul de responsabilizare a tinerilor. Practic, până în momentul căsătoriei, tânărul participă la o călătorie iniţiatică ce îl pregăteşte pentru întemeierea unei familii. Tradiţiile şi obiceiurile legate de acest eveniment evidenţiază bucuria formării unei noi familii şi au rolul de a binecuvânta drumul în viaţă al cuplului.
Nunta la aromâni
costume tradiţionale aromâne de nuntă
La aromâni, obiceiurile de nuntă încep miercuri şi se încheie abia luni, fiecare zi având ritualuri aparte. În prima zi, mirele şi mireasa găzduiesc concomitent, fiecare la casa lui părintească, numai rudele apropiate, adică părinţii, bunicii, fraţii şi verii de gradul I. Toată lumea prezentă participă la ritualul de aprindere a aluatului, adică de frământare. Aluatul este pus într-un vas, care este acoperit cu un prosop, iar deasupra lui, fiecare persoană pune o sumă de bani.
aromâni în costume tradiţionale
A doua zi, acasă la mireasă, vin toate rudele acesteia, fie ele apropiate sau îndepărtate. Într-o cameră special amenajată, sunt aşezate zestrea miresei şi rochia pe care aceasta o va purta la ceremonie. Ulterior, socrii mari, fără mire, vin să cumpere fata, oferind o sumă de bani tuturor rudelor de sex feminin a acesteia. Ziua se încheie cu o masă pusă de mireasă în cinstea socrilor.
hlambura sau steagul de nuntă
În cea de-a treia zi, au loc separat nunta mirelui şi nunta miresei. Mireasa primeşte la ea acasă rude şi prieteni, ea conduce hora, iar invitaţii îi oferă bani atât ei, cât şi părinţilor ei. Mirele, pe de altă parte, îl aduce mai întâi pe naş la el acasă, după care are loc un ritual specific. Soacra mare leagă cu aţă roşie de un băţ în formă de cruce o bucată de mătase albă, creând astfel un steag, numit hlambură. Pe steag se pun bani, care vor fi împărţiţi între cavalerii de onoare. Apoi, mirele împreună cu tineretul, iau un pepene roşu şi merg acasă la mireasă, unde dansează cu pepenele în horă.
mireasă în costum tradiţional aromân
Duminică, mirele îi aduce pe naşi la el acasă, se bărbiereşte, după care merge să o ia pe mireasă de la ea de acasă. Socrul mare îi dăruieşte bani miresei, iar socrului mic îi oferă bijuterii de aur în semn de apreciere pentru fiica lui. Într-o cameră albă, mirele şi cavalerii de onoare îi cântă miresei cântece de jale despre despărţirea ei de părinţi. Apoi, doi bărbaţi apropiaţi miresei o scot din casă, se face o horă în curte, după care mirii şi naşii pleacă. Soacra mică toarnă apă în urma lor, ca să aibă o viaţă uşoară. Mirii merg acasă la băiat, unde are loc cununia religioasă. Ajunsă în faţa casei mirelui, pe acorduri de muzică tradiţională, mireasa trebuie să ungă colţurile casei cu untură. La petrecerea de seară, obiceiurile sunt asemănătoare cu cele ale românilor, precum dansatul găinii sau furtul miresei.
aromâni dansând cu hlambura
În ultima zi, rudele mirelui se îmbracă în ţigani, iar o persoană se îmbracă în rochia miresei. Merg apoi acasă la socrii mici, unde plâng simbolic plecarea fetei de acasă, făcând un mic spectacol în urma căruia primesc bani. Se pune o masă, iar ţiganii îi oferă socrului mic ţuică roşie, simbol al pierderii virginităţii fetei. Li se alătură apoi şi rudele miresei şi dansează cu toţii pe muzică tradiţională. Mireasa taie steagul în trei-patru bucăţi, pe care le aruncă apoi peste casă, ca să fie într-un ceas bun.
